S-au scuturat florile de
prun
din
cauza vântului și a zapezii
din ajun
s-au scuturat
și-au început să plângă
deși era
departe vremea morții…
…strălucitoare
stelele nopții
de
primăvară
au cernut
bruma sub senin
acel amestec
minunat de culori
era plin
de curajoase
flori
care-așteptau
să se
transforme-n fruct
………………………..
Cântă-mi
cobzar un cântec trist
viața mea
nu-i
viața unui
artist
se frământă
încă
pentru-a ieși
izvor curat din stancă
nu s-a născut
deocamdată
tânjește
embrion într-o lume demodată
…și…
cu toate că
s-au scuturat florile de prun
și-mi este
imposibil să le-adun
încerc
totuși petală cu petală
să
construiesc o albă catedrală
în care, curate albinele să vină
dupa nectar, polen
dupa lumină
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu